TOP NEWS ПОЛИТИКА ЭКОНОМИКА ОБЩЕСТВО ПРОИСШЕСТВИЯ КУЛЬТУРА СПОРТ ФОТО LIVE
Rampele de acces pentru persoanele cu nevoi speciale – de la necesitate la obligație
09:01; 3 09 2014 0 2028
Rampele de acces pentru persoanele cu nevoi speciale – de la necesitate la obligație

Conform unei hotărâri de Guvern din august 2013, toate reparațiile și reconstrucțiile la clădirile publice și de menire socială trebuie să includă obligatoriu și construcția unei rampe de acces pentru persoanele cu nevoi speciale. Acestea sunt prevederi incluse și în legea cu privire la „Strategiei de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi (2010–2013)”.

Text: Maia Sadovici, Compania Publică Teleradio Gagauzia, Comrat
Veaceslav Aftene, www.ialovenionline.md, Ialoveni

Orașul Ialoveni și Comrat sunt două centre administrative, unul de raion, celălalt, mult mai mare este centrul Autonomiei Găgăuze. Ele găzduiesc cele mai importante instituții publice, la care trebuie să aibă acces și persoanele cu nevoi speciale. Dar prevederile legale nu sunt însă respectate peste tot.

Astfel, la o studiere pe teren a situației se poate observa că la circa 90 la sută din instituţiile publice şi clădirile de menire socială din UTA Găgăuzia nu sunt de rampe de acces, iar cele existente nu corespund normativelor în construcţii şi nu respectă necesităţile persoanelor în dificultate. Doar patru din cele 30 de blocuri ale instituţiilor publice în oraşul Comrat au rampe de acces.
Primarul municipiului Comrat Nicolae Dudoglo are însă o explicaţie şi spune că în timpul apropiat problema se va rezolva. „Atragem o atenţie deosebită celor care se deplasează în scaunul cu rotile cărucior şi ne străduim să facem unele schimbări ca persoanele cu nevoi speciale să aibă accesla instituţiile publice”, spune Nicolae Dudoglo.

Oamenii de rând acuză autorităţile locale de neglijență şi spun că rampele sunt necesare. Olga Deli locuitoare a oraşului Comrat: „E de competenţa primăriei şi a autorităţilor locale să asigure accesul acestor persoane prin construirea acestor rampe, ne putem pomeni ți noi oricând în locul persoanelor în dificultate”.

În comparație cu orașul Comrat, la Ialoveni situația cu rampele de acces se pare că este mai bună. Principalele instituții au construit astfel de căi de deplasare. Una din explicații ar fi că în orașul Ialoveni nu există atât de mult blocuri ale instituțiilor publice, Ialoveni-ul fiind un centru administrativ cu mult mai mic decât Comratul, iar o bună parte din serviciile publice de stat, dar și cele private, cum sunt băncile sau magazinele au câte un singur etaj, accesul în acest clădiri fiind destul de lejer. De asemenea trebuie de menționat că serviciile care sunt apelate cel mai des de persoanele care folosesc scaunul cu rotile sunt amplasate la primul etaj al respectivelor instituții. Astfel, serviciul raional și cel orășenesc de asistență socială se află chiar la intrare în clădirile publice, acces cu rampe la etaje superioare neexistând în nici una din aceste două instituții.

Prima rampă de acces la o instituție publică din orașul Ialoveni, după toate standardele în vigoare, a fost construită la clădirea primăriei Ialoveni în anul 2006. În 2007 a fost modificată și intrarea principală în clădirea Consiliului raional Ialoveni, iar odată cu această reconstrucție a fost inclusă și o rampă de acces foarte comodă și confortabilă. După reparația capitală a Casei raionale de cultură din Ialoveni, în anul 2007, și la această clădire de menire social-culturală a fost inclusă o rampă de acces pentru persoanele cu dizabilități. Rând pe rând, la mai multe instituții din oraș au apărut astfel de rampe. Instituțiile comerciale, gen farmacii, bănci, magazine construiesc astfel de rampe nu doar din dorința de a respecta legea, dar și din motive comerciale, aceste rampe fiind folosite și de mamele cu copii mici. În anii 90 unica rampă de acces pentru persoanele care se deplasează în cărucior era pe teritoriul Spitalului raional. Chiar dacă scările respective aveau doar 3 trepte, constructorii au inclus din start o rampă în proiect. Trotuarele de asemenea fiind toate cu borduri înalte.

În anul 2006 însă, odată cu construcția capitală a trotuarelor de pe strada centrală din orașul Ialoveni, au fost înlăturate toate bordurile la trecerile pentru automobile, făcând deplasarea ușoară nu doar pentru persoanele care se deplasează în cărucior, dar și pentru mamele care își plimbă copiii.

Cu toate acestea mai există zeci de exemple când rampele au fost construite doar pentru a bifa într-un act oficial că au legea a fost respectată. Sunt construite sub un unghi destul de mare și în cea mai mare parte constau din două „canale de metal” prinse pe trepte.

Ion Meșină, șeful Direcției raionale de construcție și gospodărie a drumurilor ne-a declarat că organul pe care îl conduce nu aprobă nici o dare exploatare a unei clădiri de menire social-culturală, dacă nu sunt respectate prevederile legale cu privire la construcția rampelor de acces.

În Autonomia Găgăuză, utilizatorii de scaun rulant întâmpină mari dificultăţi atunci când îşi doresc să pătrundă în clădirile cu destinaţie publică, ce nu au rampe de acces corect construite, nu pot folosi transportul public, pentru moment complet neadaptat, dar șiascensoarele neîncăpătoare din policlinica raională Comrat. Ușile de la intrarea clădirilor sunt de multe ori prea înguste şi lipsa barelor de sprijin sunt câteva elemente indispensabile care lipsesc la ora actuală în autonomia găgăuză.

Ivan Sarî, preşedintele raionului Comrat, a declarat că asociaţiile obşteşti întreprind paşi concreţi în soluţionarea problemelor persoanelor cu dizabilităţi. E nevoie de rampe pentru persoanele cu nevoie speciale, dar şi pentru mamele care au copii în cărucior şi pentru oamenii în etate . Conform legislaţiei, instituţiile publice, dar şi unele persoane juridice private, cum ar fi proprietarii de farmacii, au obligaţia de a asigura accesul persoanelor cu dizabilităţi în cadrul acestora şi de a facilita sub toate formele modul de intrare în aceste instituţii, fie prin rampe de acces sau alte amenajări destinate acestor persoane, spune Ivan Sari.

Președintele raionului Ialoveni, Lilian Popescu, solicitat să se expună privitor la lipsa sau prezența rampelor de acces în instituțiile publice a menționat că odată cu venirea sa în funcție o organizat o ședință cu serviciile responsabile de construcții și urbanism și le-a dat indicații să nu aprobe nici un proiect de reconstrucții sau reparații dacă nu sunt incluse și rampe de acces.

Începând din anul 2010, odată cu implementarea educației incluzive în școlile din Republica Moldova, raionul Ialoveni fiind un raion-pilot în acest sens, au început să apară rampe de acces și la școli. Ele fiind construite nu doar din obligație, dar și din necesitate. În mai multe școli au fost deschise centre de resurse pentru copii cu nevoi speciale, unii dintre care se deplasează în cărucior.

Liceul „Petre Ștefănucă” din Ialoveni este una din aceste instituții. Aici, odată cu deschiderea centrului de resurse și incluziunea elevilor cu nevoi speciale a fost construită și rampa de acces la una din intrările laterale ale școlii – mai aproape de centru de resurse. Directoarea liceului ne spune că chiar dacă la moment, școala pe care o conduce nu este încă frecventată de elevi care să se deplaseze în cărucior, totuși rampele sunt foarte bine-venite și sunt un pas spre a înțelege că toți suntem egali în drepturi.

De asemenea o altă instituție responsabilă de existența rampelor de acces pentru persoanele cu nevoi speciale este Inspecția de Stat în construcții, care dă toate avizele înainte de darea în exploatare a unei clădiri. Șeful acestui serviciu spune că o situație mai complicată se înregistrează în sectorul privat de construcții și anume la blocurile locative nou construite. „Reprezentanții firmelor private care construiesc respectivele blocuri locative nu coordonează proiectele cu instituțiile de stat abilitate, iar atunci când sunt atenționate că nu respectă legea – nu țin cont de recomandările respective, afirmă Sergiu Jalbă, șeful Inspecției în construcții din Ialoveni.

Veaceslav S. este o persoană care se deplasează în cărucior. El ne-a spus că cel mai mult se bucură de rampele de pe trotuare, cestea ușurându-i foarte mult deplasarea. Cu toate acestea el spune că doar strada centrală are astfel de trotuare, e alte străzi, trecerile pentru mașini fiind cu borduri destul de înalte.

Cea mai mare problemă pentru persoanele din Ialoveni care se deplasează în cărucior este accesul în transportul public. Pe ruta care face legătura cu Chișinăul, dar și pe cele câteva rute interne pe care circulă autobuze și microbuze, dar nici unul din acestea nu este dotat în acest sens. Reprezentanții administrației locale ridică din umeri și spun că nu este de competența lor acest aspect, ctivitatea transportului de pasageri fiind reglementată de Ministerul transportului și Asociația transportatorilor.

Aceiași problemă există și la Comrat. Ana Stanciu, locuitoare amunicipiuluiComrat se deplasează într-un scaun cu rotile. Ana spune că locuiește la 5 kilometri de centrul orașului și foarte greu se deplasează. Un obstacol pentru ea sunt drumurile proaste din oraș, de aceea cu greu se deplasează. Ea zice că tinerii cu nevoi speciale trebuie să vorbească cu voce tare despre problemele de integrare în viaţa comunităţii. „ Oamenii nu-și cunosc drepturile, pur şi simplu, persoanele cu dizabilităţi nu sunt informate . Numai noi putem să schimbăm ceva. Persoanele în scaun rulant tot trebuie să iasă în oraş, să meargă unde vor ei şi să participe în viaţa socială. Dacă noi nu o să vorbim despre această problemă, atunci nimic nu se va schimba.”

O tânără în cărucior din orașul Ceadâr-Lunga, Mariana Tihu, deținătoarea titlului de Miss Frumusețe fără bariere – 2014, recunoaște că îi este greu să se deplaseze în oraș deoarece uneori șoferi refuză să o ia în mijlocul de transport. Mariana Tihu :„Este imposibil să ai acces în unele instituţii publice, ceea ce vedem uneori, nici nu o putem numi rampă de acces. Nu sunt de mărimea scaunului rulant, nici roţile nu intră. Nu sunt construite după normative speciale”.

„Nimeni nu este vinovat de faptul, că ne-am născut cu anumite dizabilităţi, însă noi trebuie să venim cu iniţiative care să aibă impact social. Şi noi dorim să lucrăm , iar pentru aceasta este necesar să existe programe si politici atât la nivel local, cât şi naţional”. Viața persoanelor care se deplasează cu ajutorulscaunelor rulante este un adevărat calvar. Nu este zi in care aceste persoane sa nu aibă de suferit, fie din cauza privirilor insistente si răutăcioase ale trecătorilor de pe stradă, fie din cauza neputinței de a intra intr-o instituție publică, farmacie, instituție de învățământ, magazin sau bancă.

Acest articol a fost publicat în cadrul proiectului „Promovarea drepturilor minorităților şi ale grupurilor marginalizate din regiunea transnistreană şi UTA Gagauz-Yeri prin intermediul mass-media”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent, în parteneriat și cu suportul organizaţiei Civil Rights Defenders din Suedia.

Responsabilitatea pentru opiniile exprimate în articol aparține autorilor acestora și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Centrului pentru Jurnalism Independent sau Civil Rights Defenders.



Подписывайтесь на наши новостные ленты в социальных сетях - в facebook, одноклассниках, вконтакте, twitter и instagram
Читайте также по этой теме:



 

 

Топовые новости

18:30; 23 окт 2019
«Без внимания не останется ни одна проблема»: Вадим Анастасов поблагодарил избирателей за поддержку
 1028
18:14; 23 окт 2019
ГЛАВНАЯ ТЕМА: Харлампий Кирли и Андрей Кристев о втором туре в Баурчи, общих целях и планах
 1186
17:49; 23 окт 2019
В Италии суд приговорил отца-насильника из Молдовы к 9 годам тюрьмы
 1367
17:26; 23 окт 2019
Узнай, кто из кандидатов прошел в местный совет села Кирсово
 647
17:17; 23 окт 2019
Григорий Кадын уволен с поста директора мультифункционального центра Чадыр-Лунга
 4426
16:27; 23 окт 2019
Кабмин поддержал ходатайство Ирины Влах о строительстве нового корпуса комратского лицея имени Еминеску
 752
15:52; 23 окт 2019
Полицейские из Тараклии задержаны за взятку
 1542
15:23; 23 окт 2019
Пожар в Вулканештах: в доме местного жителя загорелся сарай
 1012
14:13; 23 окт 2019
Гагаузские спортсмены привезли домой 13 медалей с чемпионата Молдовы по грэпплингу
 450
14:02; 23 окт 2019
Названы имена новых членов местного совета Казаклии
 817
13:11; 23 окт 2019
Тукан призвал жителей Гагаузии «не поддаваться дешевизне» мяса из Украины и не завозить его в страну
 1835
12:34; 23 окт 2019
Стали известны полуфиналисты «Кубка Гагаузии» по футболу – 2019
 545
11:54; 23 окт 2019
Кто будет «рулить» в городе Тараклия следующие 4 года. Поименный список советников
 777
11:31; 23 окт 2019
В 2020 году появится региональный туристический тур по населенным пунктам Гагаузии и Одесской области
 777
11:13; 23 окт 2019
«Схемы» остановлены». Вадим Чебан об отставках и прозрачности в «Молдовагаз»
 1657
Аналитика

Светлана Гамова, «Независимая газета»
«Независимая газета»: Гагаузия хочет, чтобы ей вернули автономию

Павел Тулба о местных выборах: "Кандидаты много обещают, но не предлагают конкретных решений"

О возможности нападения России на Украину через Гагаузию, написал польский автор